marți, 26 octombrie 2010

Ganduri la ore ciudate



Cand ma apuca scrisul ma apuca nu gluma.... Acum m-a apucat un sentimentalism si o stare din aia profunda in care incep sa aberez cu propiile-mi cuvinte toate gandurile care imi flutura prin minte....
Poate mi se pare sau nici eu nu imi pot sa seama, dar ma simt abandonata de prieteni. Ma rog, de cei pe care ii credeam cei mai buni prieteni nu cei care au devenit pe ultima suta my best friends.... Ma refer la cei de cativa ani buni pe care ii consideram cei mai apropiati mie acum simt ca mi-au intors spatele si scuipa venin fara stirea mea ... Oricate as sti si as spune nu as putea sa sterg ceea ce ei au spus sau spun in continuare si sa inlatur acea invidie care s-a nascut degeaba, parerea mea, fata de mine....
Nu imi pot da seama ce i-a facut pe unii sa se schimba la 90 de grade... Adica, inteleg, probleme probleme, dar si eu am avut muuuulte probleme dar nu mi-am schimbat niciodata comportamentul fata de prietenii mei ... Sau mai mult sa ma bucur ca au plecat in alta tara cu posibilitatea sa nu se mai intoarca .... Aia nu mai sunt prieteni , aia sunt dusmanii ... Dar nici macar dusmanii nu se bucura in felul asta ....
Noroc ca ii mai am pe ceilalti care m-au surprins in mod placut cu apropierea lor fata de mine si cu intelegerea lor ... MA bucur ca i-am cunoscut pe ei inainte sa ramand cu adevarat singura
Insa acum stiu ca nu voi fi niciodata singura oriunde as fi atata timp cat sunt ei .... Ei ma sprijina si ma ajuta chiar daca suntem departe unii de altii, dar se pare ca asta nu e o piedica pentru noi ci din contra ... asta ne uneste prietenia si mai mult ...
Se pare ca prieten nu e cel care te linguseste ci cel care iti spune adevarul in fata chiar daca cateodata doare , dar macar asa le vezi adevarata fata tuturor ... Cine e din interes si cine nu ...




luni, 25 octombrie 2010

Versuri


Bet on it

Everybody's always talking at me
Everybody's trying to get in my head
I wanna listen to my own heart talking
I need to count on myself instead

Did you ever
Lose yourself to get what you want?
Did you ever
Get on a ride, then wanna get off?

Did you ever push away the ones
You should've held close?
Did you ever let go?
Did you ever not know?

I'm not gonna stop, that's who I am
I'll give it all I got, that is my plan
Will I find what I lost? You know you can
Bet on it, bet on it, bet on it, bet on it
(Bet on me)

I wanna make it right, that is the way
To turn my life around, today is the day
Am I the type of guy who means what I say?
Bet on it, bet on it, bet on it, bet on it

How will I know if there's a path worth taking?
Should I question every move I make?
With all I've lost, my heart is breaking
I don't wanna make the same mistake

Did you ever
Doubt your dream will ever come true?
Did you ever
Blame the world and never blame you?

I will never
Try to live a lie again
I don't wanna win this game
If I can't play it my way

I'm not gonna stop, that's who I am
(Who I am)
I'll give it all I got, that is my plan
(That's my plan)

Will I find what I lost? You know you can
(You know you can)
Bet on it, bet on it, bet on it, bet on it
(Bet on me)

I wanna make it right, that is the way
To turn my life around, today is the day
Am I the type of guy who means what I say?
Bet on it, bet on it, bet on it, bet on it

Hold up, give me room to think
Bring it on down
Gotta work on my swing
Gotta do my own thing, hold up

It's no good at all to see yourself
And not recognize your face
Out on my own, it's such a scary place
The answers are all inside of me
All I gotta do is believe

I'm not gonna stop
Not gonna stop 'til I get my shot
That's who I am, that is my plan
Will I end up on top?

You can bet on it, bet on it
Bet on it, bet on it
You can bet on it, bet on it
Bet on it, bet on it

I wanna make it right, that is the way
To turn my life around, today is the day
Am I the type of guy who means what I say?
Bet on it, bet on it, bet on it, bet on it
(You can bet on me)

vineri, 22 octombrie 2010

Amintire de liceu

Anii de liceu pe care i-am avut nu ii voi uita niciodata chiar daca de multe ori nu au fost cum mi-a dorit, din punct de vedere colegial.
In primii doi ani am avut colegi super, chiar daca mai erau vreo doi trei care stricau totul, mergea. Cu greu dar ne descurcam. Eram o clasa unita in unele cazuri, iar in altele eram pe cont propiu.
Imi amintesc si acum cand era vorba sa chiulim de la ora lu diriga, profa de conta, jumate vroiau sa ramana pentru ca o vazusera altii ca nu ii interesa vroiau acasa. Si uite asa am stat noi o ora chiar sa ne certam intre noi pentru chestia asta, ca unii vroiau sa mai ramana. Ciudata chestie. Dar cel mai amuzant mi s-a parut cand dupa chestia asta, a venit diriga si ne-a zis ca are treaba si ca putem sa plecam acasa. Pe moment ne-am enervat unii pe altii dar acum cand ne amintim lucrurile astea ne apuca rasul.
Cat de copilarosi eram toti certandu-ne din orice lucru care nu era ca noi sau diferite alte motive.
Amintiri cu jucatul ping-pongu-lui pe catedra unii tinand de sase pe culoar sa nu vina vreun profesor. Si cand ne prindea de ne lua paletele si mingea, urmatoarea zi eram cu un alt set ca sa jucam mai departe. Nu ne lasam batuti. Atunci parca luptam mai mult pentru lucrurile pe care le vroiam sa le facem, acum parca ni se pare mai usor sa renuntam decat sa continuam batalia.
Nebunii clasei care faceau galagie si nu erau niciodata ei pedepsiti ci ceilalti care le spuneau sa stea linistiti si sa faca liniste. Iar cand profesoara ii pedepsea pe cei nevinovati ceilalti se revoltau. Eram o clasa revolutionara as putea spune. Una cu dispute intre noi, dar cand venea vorba de colegii nostrii ca sa ii aparam in fata altora o faceam fara discutie si nu ne pasa impotriva cui ne ridicam. Chiar si in fata profesorilor. Numai noi aveam voie sa ne luam la cearta intre noi. Amintiri placute. Desii am crezut timp de doi ani ca eu nu prea fac parte din colectiv, la o ora de curs mi-am dat seama ca nu a fost asa. Nu o sa uit niciodata ora de romana cand profa a vrut sa imi puna absenta sau o nota proasta pentru ca vezi doamne am vorbit dar eu de fapt ii spuneam unui coleg sa taca din gura ca nu intelegeam. Eram genul mai tocilara, dar eram si normala in acelasi timp ... Atunci prietena mea mi-a sarit in ajutor si apoi alti colegi. Profa nu a fost indulcita,iar eu de nervi de nedreptate am iesit afara din clasa trantind usa. Prima mea actiune de acel fel. De obicei eram o fire linistitoare. Am aflat apoi ca profa stia ca eram nevinovata si totul s-a rezolvat. Amintiri si colegi foarte apropiati unii de altii.
Apoi a urmat despartirea. Separarea de acei colegi saritori si atat de familiari. Am ajuns intr-o clasa plina de fitze si de altele in care am crezut ca este o cusca de lei care abia asteapta sa te manance.
Aici nu am mai fost cum eram inainte. Nimic nu a mai fost ca inainte. Ci a fost mai rau. Bisericute pe randuri de banci si mancaturi de cur mai rau ca in filme. Desii cu o parte ne intelegeam bine sau doar eram folosite la diferite materii, eu si prietena mea nu ne-am dat inapoi. Am picat in clasa numai cu persoanele neagreabile din vechea clasa plus altele din alte clase alaturate noua.
Si acum imi mai aduc aminte cand nu am vrut sa chiulim cu randul fitzelor de la o ora si am ramas ne-au numit ''tractoriste nesuferite''. Ce cearta a urmat a doua zi si cum dadeau repede inapoi ca nu zisesera ele asa ceva. Unde's multe puterea creste, iar ele au vazut asta si au renuntat.
Ce m-a mai salvat de jungla aia a fost corul care mi-a fost ca o a doua casa. Din clasa a 9 a pana intr-a 12 a am continuat si am crescut practic sub ochii profesorului care ne-a ajutat cu multe lucruri legate de scoala dar si in viata de zi cu zi. Corul nu mai era doar o repetitie pentru competitie ci o intrunire de grup care isi mai spuneau din cand in cand temerile si ofurile si chiar problemele.
Din toata perioada scolara Corul mi s-a parut cea mai reusita perioada din acea perioada.
Se spune ca prima dragoste nu se uita niciodata. Chiar asa e. Oricat ai incerca sa treci peste nu ai cum. Poate pentru unii e o nimica toata dar pentru altii este imposibil. Eu ma numar printre cei imposibili. La cor mi-am cunoscut prima dragoste, prima dragoste neimplinita as putea spune. Am fost mai mult ca soarecele si pisica. Dar pe mine ma distra chestia asta. Asta era felul nostru de a ne intelege. Ca si in prezent.
Nu puteam sta o clipa fara sa comentam unul despre altul si ce mai taraboi iesea. Acum cand imi aduc aminte rad, dar pe atunci de multe ori plangeam. Acum sunt amintiri inramate undeva in adancurile mintii mele care vor ramane pe veci. O perioada unica as putea spune.
Ultima intrunire la cor a fost memorabila iar eu intr-un fel am ruinat-o incepand sa plang in fata tuturor profesorilor si a directorului. Ultima noastra aparitie in acea formatie: camasa alba, cravata rosie (de pionieric, cum ii spuneam noi sau RBD cum ii spuneam eu), fusta neagra fetele, baietii pantaloni de stofa tot negrii. Eu dandu-i cadoul domnului profesor si incepand sa plang cand il inmanam. Facandu-ma practic de ras atunci dar acum rad amintindu-mi toate acestea.
Si muuulte alte amintiri legate de liceu. Mai mult de cor. Am mai multe amintiri legate de cor decat de clasa. Asta da comic. Adevarul e ca m-am simtit mult mai bine in mediul acela decat in clasa. De multe ori imi doream ca, clasa mea de ore in general sa fie cu, colegii de la cor. Dar soarta a vrut altfel. Si poate a fost mai bine asa. Parerea mea.
Apoi, a urmat marele final pentru noi. Balul Absolventilor. O seara memorabila as putea spune in care profesorii ne-au uimit cu talentele lor in ale dansului. Dar nici noi ceilalti nu ne-am lasat mai prejos.
Dar din pacate si asta a trecut cu repeziciune. Am trecut peste examene acum ajungand la facultate. E alta viata, recunosc, dar parca imi doresc sa mai fiu in liceu. Era mai bine acolo decat aici la facultate. Era mai multa distractie. Acum, la facultate, parca e inmormantare la fiecare ora in fiecare zi. Plictiseala monotona. Aceeasi rutina. Curs-pauza(o tigare sau o cafea)-curs-acasa. Asta e tot. Hai ce mai chiulim si mergem la biliard sau la o bere e alta mancare de peste, dar si alea se termina la un moment dat pentru ca banii se duc si ei. Si ramanem cu monotinia rutinei de zi cu zi. La liceu era altfel, iar timpul trecea mult mai repede.
Poate credeti ca am devenit prea melodramatica, dar ati citit pana aici si cred ca si voi va amintiti, unii, anii de liceu, iar cei care sunteti la liceu poate ziceti ca sunt nebuna. Dar cand o sa terminati, o sa va doriti sa va intoarceti.
Pentru ca asta e firea omului .... Isi va dorii mereu ceea ce a trecut ....

O noua zi

O noua zi plictisitoare din viata mea este o alta pagina scrisa cu tampenii ... Asta am lamurit-o deja :P
Asa, mai nou pana acum incepusem sa adorm mult prea devreme pentru gustul meu. Exemplu pe la ora 22:00 eram in pat deja in lumea viselor daca nu ma insel, cu mp3-ul bagat in urechi dat la volum un pic mai tare ca sa nu o aud pe mama cum sforaie. DA, dorm cu mama in camera. Ca de obicei. Oricat am vrut eu sa am camera mea propie se pare ca raman cu ea pe cap orice ar fi:P. Dar nu ma deranjeaza, doar cand incepe cu sforaitul, adica cand adoarme inaintea mea, e problema mare de tot pentru ca eu abia mai reusesc sa adorm. Noroc cu mp3-ul care ma ajuta....
Zilele trec mai greu, dar cu netul si restul ce tine de el parca mai scapa pe ici pe colo o ora sau chiar doua fara sa imi dau seama si asa trec mai repede. Plictiseala parca mai se domoleste cat de cat, dar cand ma vad captiva in casa iar ma ia nostalgia vremurilor in care bananaiam pe afara pana pe la 22:00-23:00.
Aseara am stat pana la 5 dimineata cum obisnuiam de altfel si ce bine m-am simtit:D Stiu poate suna nebunesc dar imi place sa stau pana tarziu dar fara sa imi dau seama, mai ales cand ma uit la ceva care imi place. Iar aseara am avut destule la care sa ma uit.
Nu pot sa cred ca serialul meu preferat Playfull Kiss s-a terminat. De ce!!!!?? Nu vroiam, dar nah, nu pot sa le zic nimica. Cine m-ar asculta pe mine o mucoasa. Chiar daca am 20 de ani tot zici ca am 5 ani:P
Aseara am mai vazut un muzical dupa Shugo Chara care e un anime, dar vreau sa spun ca si musicalul a fost foarte tare. A fost un fel de teatru musical mai mult, dar a fost destul de reusit. Cat imi plac la japonezii astia cum fac costumele. Deci mor dupa cat de bine le pot face. Identice cu originalele. Mi-as dorii si eu un costum din ala, dar mai greu de luat.
In fine, altceva mai nimica, poate doar faptul ca abia astept sa vina Halloweenul ca sa pot sa imi iau costum. Si m-am hotarat ce costum sa imi iau. PISICA!
Si asa sunt eu o matza mai mica, asa cu tot cu costum mi-as intra mai bine in rol :))))
Am inceput sa ma obisnuiesc cu tot pe aici, chiar daca mai am momente in care imi vine sa urlu de nervi dar prietenii me cei mai buni ma ajuta:P si ma relaxez vorbind cu ei ...
Totul pentru o viata mai buna .... ce aiurea e viata asta ...

joi, 21 octombrie 2010

Declaratie in amintire

Stiu ca inceputul o sa sune mai ciudat, dar asa sunt eu. Daca nu te-ai obisnuit cu mine ghinionul tau. Mi-e foarte greu sa fac chestia asta. E foarte ciudat. Ok, o sa incep cu inceputul.
Ti-am luat acest medalion pentru ziua ta. Stiu ca a trecut si asa mai departe dar mai bine mai tarziu decat niciodata. Si plus de asta nici nu prea am avut cand sa ti-l dau ca nu prea te-am vazut pe la scoala. Daca nu iti place poti poti sa nu-l porti sau chiar si mai bine poti sa mi-l dai mie inapoi ca mie imi place.
Stiu ca am mai incercat odata dar daca mai incerc inca odata nu am nimic de pierdut. Poate doar orgoliul meu. Poate o sa razi de mine sau nu stiu. A durat foarte mult pana sa imi iau inima in dinti si sa mai zic anumite chestii inca odata.
Bine, nu o sa mai ocolesc mult subiectul. Mai mai incercat mai demult dar m-ai respins, dar dupa felul cum te comporti cu mine si toate cele mi-ai dat multe degandit.
Ceea ce vreau sa spun este ca eu inca mai tin la tine chiar daca tu poate nu, dar macar asa am scapat de o povara de pe sufletul meu. Poate sentimentele mele nu conteaza pentru tine, atunci macar ai putea sa imi spui de ce te comporti asa cum mine si de ce ma faci sa imi fac singura iluzii aiurea in tranvai. Te rog sa ma lamuresti si pe mine sa nu ma mai amagesc singura in continuare.
Poate eu nu contez pentru tine. Sunt o alta fata care a cazut in plasa ta, dar macar atat sa faci si tu. Sa imi spui care e jocul tau daca nu ti la mine.
Eu recunosc acest lucrusi poate si pe viitor voi face la fel, dar tu? Tu de ce nu mai zici nimic. De ce mai lasat doar pe mine in chestia asta. Stiu ca poate aberez si am umplut o pagina din scrisoare numai cu aberatiile mele, dar poate asa intelegi. Si poate asa voi primii si eu un raspuns.
Te astept pe banca de sub nuc pentru a-mi raspunde la aceste lucruri care ma framanta de atata timp.
Sper ca vei veni de data asta ....

marți, 19 octombrie 2010

Probleme

Fiecare dintre noi intampina fel si fel de probleme in viata. Ba de sanatate, ba de bani, dar cele mai nasoale sunt cele de familie.

Discutii peste discutii si nervi facuti pentru niste aiureli care ne consuma pe dinauntru intr-un ritm extrem de repede. Pur si simplu ajungi cu nervii la pamanat si te consumi si parca iti vine sa te dai cu capul de pereti de injuri pana iti vine rau.

Aiurea ca se intampla chestii de genul. Pentru stai si te gandesti ca e familia ta si iti pare rau dar la un moment dat iti vine sa iti bagi picioarele si sa urlii pana nu mai poti. Si cand mai vine cineva sa iti zica sa nu te mai ataci atat, sa nu te mai bagi ca tu nu mai ai nici o treaba iti vine si mai rau nervii. 

Intr-un final probleme se dus, se risipesc, dar durerea tot ramane. Chiar daca mergi inainte alaturi de prietenii care te-au ajutat sa treci peste si sa nu ajungi la spitalu de nebuni. Desii e distanta, prietenii sunt langa tine mereu ... iar asta e un lucru extrem de bun :X:X:X

joi, 14 octombrie 2010

Un nou inceput ... oare e posibil?

O perioada grea imi strabate calea si anume despartirea de prietenii mei ... Prietenii mei adevarati care m-au iubit si inca ma iubesc pentru ceea ce sunt nu ceea ce incerc sa par cateodata ....
Incercari de a fi o fata cat mai serioasa,chiar daca nu imi iese, incercari de a fi fitoasa, chiar daca nu suport fitele dar ma comport asa mai mult pentru misto sau divertizment sau chiar incercari de a nu zice nimic si de a ascunde adevaratele mele sentimente si temeri .... Dar ei ma iubesc pentru cum sunt .... O neindemanatica, o blonda sub acoperire, cum imi place mie sa zic si foartea dusa cu capul ... adica, mai pe romaneste pentru cine nu intelege, am o minte mai ciudata cu tot felul de inchipuiri ce in viata normala nu prea sunt posibile:P
Pe scurt mintea mea are o lume a ei plina de ciudatenii , dar prietenii mei ma plac pentru asta ... Pentru ca prin felul meu de a fi , ii distrez, ii bine dispun si plus de asta ii strang pe toti pe langa mine si ne distram impreuna ...
Acum cartierul s-a golit de rasetele noastre si de jocurile tampesti .... A devenit un cartier fantoma ... Se pare ca fara mine prin preajma nu mai vrea sa iasa nimeni , nu mai are cine sa traga de ei si sa ii streseze si asa mai departe
Ma plictisesc de moarde departe de prietenii mei cu care faceam atatea nebunii si cu care ma distram atat de bine ... Imi e frica ca poate o sa ma ''cumintesc'' cum s-ar zice... Iar eu nu vreau asta .... Nu vreau sa fiu inca un robot care urmeaza un program
Nu vreau sa fiu singura ... nu vreau sa raman singura .... macar pe cineva langa mine .... un prieten sau o prietena sau mai multi ...
Imi este frica de schimbari prea mari in viata mea ... Dar voi incerca sa raman la fel si sa nu ma schimb in zombi asa cum e lumea constiincioasa ...

vineri, 8 octombrie 2010

Chestii


O stare de melancolie ma apuca pe la ora din astea si mai ales daca am si muzica care trebuie aia sunt .... Ma scufund intr-un adanc plin de mii si mii de ganduri si de sentimente care de multe ori ma coplesesc si ma ametesc ....

Sunt atatea ganduri in mintea mea incat ma pierd in ele ... Cand incerc sa intele unul apare altul care e si mai ametit si mai incurcat decat cel dinainte [la gand ma refer:P]

Stiu, sunt o ciudata ... dar hei, cine nu e pe lumea asta? cred ca toti avem o parte in nou, ascunsa pe undeva care e ciudata dar nu o lasam libera din cauza ca ne e frica sa nu fim catalogati dupa nebuniile pe care le facem

Mie una nu imi pasa cum ma catalogheaza lumea si ce eticheta imi pun ... Asta sunt eu si asa voi fi mereu ... Asa nebunatica cum sunt si cu idei traznite ... Oricati ani as avea mereu voi fi un copil si voi experimenta diferite chestii.

De la lucruri materiale pana la sentimente care raman intiparite in suflet si cu greu mai dispar ... Cine ma stie ma stie ... Experienta isi spune cuvantul si plus de asta asistenta mea data prietenilor mei pe post de psiholog pentru cupluri :P

Se pare ca meseria chiar mi s-ar potrivii .... Pacat ca sfaturile pe care le dau si ideile ce le spun celorlalti nu se aplica si mie .... Nu tin cont de ele, dar de ce nici eu nu stiu ... Pur si simplu sunt mai buna sa dau sfaturi si toate cele decat sa le respect eu insumi ...

Deci, cum spuneam ... Ciudata ... Asta sunt si ma mandresc sa fiu asa ciudata ... Ma simt speciala :P:P Si in sufletul meu stiu ca sunt speciala cuiva cunoscut sau poate inca nu l-am cunoscut si povestea mea va avea si ea un final cat de cat fericit ... Nu vreau chiar extra fericit sau asa ... Viata nu e roz sau nu e ca in povesti ... Dar macar sa raman fericita atat imi doresc :):D

Macar atat sa merit si eu nu? ... dar se pare ca finalul meu fericit mai intarzie si trebuie sa mai astept ... pana atunci ... psiholoaga din mine este la datorie :P:P

ps: chiar daca nu inteleg cine stie ce ador melodiile lor ... sunt super tari ... iar tipul ... Kim Hyun Joong e superb ... il iubesc, il ador :X:X:X


Simple ganduri

Inima imi e impacata cu totul .... Ma simt foarte bine inconjurata de atatea persoane care tin la mine si care si eu tin la ele .... Ma simt fericita si nu imi vine sa cred ca pentru o clipa ma pot bucura de acest lucru printre atatea necazuri care s-au intamplat in viata mea
Cu timpul am crezut ca imi va fi din ce in ce mai greu dar uite ca am trecut peste toate obstacolele si sunt bine ... Am reusit sa le uit pe toate si sa fac fata noilor provocari ... Dar am avut norocul de a ni fi singura ... Am avut prietenii langa mine care m-au sustinut si au avut incredere in mine
Asta a fost lucrul care m-a facut sa continui si plus de asta si familia ... Poate nu stiu eu prea multe despre lumea larga si asa si despre toate drumurile si piedicile pe care le au , dar ma descurc ... Chiar daca mai greu , totusi reusesc sa trec mai departe
Sunt fericita , dar nu stiu exact din ce motiv .... Poate din cauza ca am 20 de ani, ceea ce nu prea are vreo logica dar in fine, poate din cauza ca am prieteni cu care ma distrez si uit de vremea asta nasoala, poate din cauza ca vine iarna, zapada si chestii, in afara de frig:P:P
Ma simt implinita chiar daca nu am facut tot ce mi-a trecut prin cap pana la varsta de 20 de ani, ma rog, nu chestii nebunesti cum ar fi bungi-jumping ... asta in nici un caz, as lesina inainte sa sar :))) mda .... glumite pe capul meu ....
Pur si simplu ma bucur ca mai am si eu zile din astea mai fericite si pline de veselie in viata mea .... Si sunt fericita din cauza asta ...
M-ai ales acum ca m-am uitat la un serial de care vreau sa zic ca m-am indragostit si acum urmeaza altul cu acelasi actor care e o bomboana de baiat ... pacat ca e corean ... :P:P :))) .... deci e bunaciune=))) am luat-o razna deja :))) in fine ... sunt indragostita de el, lulea:)))
Ascult numai muzica de a lui, canta intr-o formatie ss501 si chiar sunt super tari ... chiar daca canta jumate in engleza jumate in coreana sau ce limba o fi aia:P se aude chiar foarte tare :X:X:X
Dah , am o stare de moleseala poate si din cauza la vremea asta idioata, sau nici eu nu mai stiu de mine ... sunt de pe alta planeta ....
O sa pun o melodie care o ador, chiar daca nu inteleg ce zice tot ma unge pe suflet ... e dintr-un alt serial cu el ... apropo tipu e cel din treapta :X:X:X

marți, 5 octombrie 2010

DE CE ...

Aceeasi intrebare ca de obicei .... De ce noi? De ce eu? De ce am gresit sau cu ce am gresit?
De ce e totul atat de negru si intunecat si atat de greu de inteles cateodata? De ce?
Pur si simplu stai si te gandesti daca era altcineva in locul tau si tu nu existai.... Oare cum ar fi fost?
Cum putem ierta?
E in natura omului sa ierti sau un om este prea ingaduitor si nu suporta atata suferinta?
Cum trecem peste ea apeland la alte cai?
Atunci ce este sufletul? Cum trece peste atatea porti si este de fiecare data altfel si se schimba si unele chestii raman aceleasi ....
De ce complicam de fiecare data lucrurile? De ce ca sa uiti de probleme te scufunzi in bautura pana nu mai poti si dupa faci greseli pe care le regreti mai apoi .... Este oare bautura un remediu de a uitat totul? Pe moment da, dar apoi revin iar probleme .... Asta ar insemna ca trebuie sa bem non-stop? ...
De ce? Pur si simplu DE CE?

nota: my big broo rules ...


duminică, 3 octombrie 2010

Frica de necunoscut ...

Ce dificil este sa cresti intr-o lume atat de rea care iti vrea raul si tu nu iti gasesti locul ...
Totul ti se pare asa de strain .... Parca ai patruns intr-o alta lume, intr-o alta dimensiune paralela aceleia in care te-ai nascut ....
Prietenii... pe atat de cunoscuti pe atat de straini cateodata .... lumea din jur, inclusiv familia nu te mai intelege sau parca ar fi necunoscuti, niste intrusi in viata ta pe care nu ii mai recunosti si pur si simplu te sperie ....
Totusi in final ... ei sunt singurii care te ajuta la greu si la nevoie ... chiar daca uneori par straini, parca te simti protejat, te simti ocrotit , te simti bine in compania lor
In viata asta nimic nu e stabil .... De aceea cel mai bine e sa ne bucuram de clipele petrecute chiar si cu strainii pentru ca ei vor influenta viata noastra intr-un sens bun sau rau .... de noi depinde totul ... noi suntem cheia vietii noastre....


Numai petrecere nu .... dar a mers ...


Aseara m-am gandit sa fac un gratar la mine si asa am invitat niste lume si anume: moha, vicentiu, stefania, seba si cioco-boco  ... totul a fost misto si caterinca ... Am facut gratarul , ma rog, mai mult mama dar asta e partea a doua:P , noi ceilalti ne-am afumat 

Am ascultat muzica, am jucat carti si pe la un 10 asa cred 10 si ceva a venit si ursu cu fratele lui mai mic care e o bomboana de baiatel .... e foarte scumpic ... stiu mai usor ca poate mi se apleaca :P:P dar nu au stat mult ca trebuiau sa se intoarca acasa .... dar mi-a parut bine ca au reusit sa vina si asa putin:)

Mda .... apoi au aparut in peisaj doua fete si anume, mandra lu cioco-boco si o prietena de a ei care din nefericire si-a scrantit glezna cand cobora scarile de la metrou ... Cu dureri mari a reusit sa ajunga pana la mine si sa isi puna putina apa rece ca sa mai scape un pic de dureri .... 

Asa ... am continuat sa jucam carti si am jucat trombon ... am jucat toti in afara de mandra lu cioco-boco... statea si se uita ba la noi ba la telefon si mai radea si ea cand era vreo faza hazlie ... in fine ... apoi am jucat kiler predata cateva ture dar ne-am plictisit si pe urma am jucat urmatoarea carte si dai nene cu porunci ... a curs la apa de la robinet ... si ce mai porunci 

Stefania primise sa sarute televizorul, seba sa faca un dans din fund pe o melodie care era la Tv si era din aia mai lenta asa un pic :)))) asa, cioco-boco a primit sa poarte un sutien pe el si i-am facut si poza deci ii mai trebuia o peruca si o fusta minii si era bun pentru bani :P:)))  asa ... vicentiu a primit sa se dea cu luciu de buze, seba a mai primit sa i se deseneze niste sani cu rujul si apoi stefania dupa ce se daduse cu luciu sa il pupe intre sani :)))) deci am ras de nu am mai putut ..... Si am baut la bere de cred ca daca mai beam ma ameteam de tot ...

Oricum, aveam pretentii de la cioco-boco ... dar oricum ... parerea mea nu conteaza e treaba si problema lui .... in rest petrecerea a fost misto :X:X:X:X

sâmbătă, 2 octombrie 2010

Nebunie :P


Ieri nu am mai apucat sa scriu nimic din cauza ca am ajuns pe la ora 3 dimineata acasa si eram franta de oboseala :P ....

A fost super misto ... chiar daca a fost aiurea ca unii au plecat mai devreme si asa ... cam pe la 12 si pana mea .... dar a fost misto si dupa

Sa incep cu insiruirea personajelor care au fost:P .... in rolul principal logic ca Eu ;)) , apoi, andreea cu razvan, fane, moha, vicentiu, ursu, andreea, oana, manu, boga, bugus [porecle:P] asa si seba .... 

Seba a fugit mai devreme nu stiu din ce cauza ... parea cam suparat si nu ne-a raspuns al naibii la telefon dar o sa-l iau eu la treispe paispe ;)) .... 

Am mancat un snitel si cartofi, andreea a mancat ciorba de burta [yuck! pentru mine dar pentru unii e o delicatese], razvan si vicentiu ciorba de vacuta .... Am baut un coctail non alcool [Beach Blue] care a fost chiar foarte bun si un suc .... restul si-au luat bere si cam atat :P ... erau inca pe picoare cand au plecat ;))
Asa ... i-am cantat lu Moha o melodie speciala pentru el si pentru iubirea lui Loredana .... saracu mai avea un pic si plangea si i-am zis ca ma supar pe el [una la mana] si ca o sa-l bat ca sa aiba de ce sa planga[doi la mana] , dar s-a abtinut , ne-a multumit, ne-a pupat si dupa a mai bagat o bere ... tipic moha =)))

Pe la 12 cum am mai spus unii au plecat si anume: andreea, razvan , boga, oana, manu, moha si bugus si fane [sau el plecase mai devreme ca avea ore la facultate azi ... mda, sambata ore, super nasol].... restul adica eu, vicentiu, cealalta andreea, ursu si fratele lu boga [rechinu] cu prietena am mai petrecut o leaca:P

Am  dansat pe manele ceea ce a fost o caterinca maaare :P am mai cantat muzica populara de urlau niste tipi cunoscuti de dj de credeam ca o sa darame cladirea cu noi in ea .... ce era patronul saptamanile trecute dar ce erau astia .... bombe cu ceas ... noroc ca s-au mai potolit :P

La un moment dat nu mai puteam de picioare, ma dureau ingrozitor [si anume din cauza ca aveam tocuri ... deh, m-a mancat pe mine undeva sa fiu si eu mai feminina:P] mda.... mi le-am dat jos si am dansat Emenaito desculta :))) Dupa au venit niste tipi de la o terasa alaturata si m-am oprit imediat si m-am incaltat la loc ... gata cu pauza mea de relaxare :)))

Cand sa plec eu cu vicentiu nu ne mai lasa dj-ul.. imi zicea mie ca hai doar o melodie sa mai cant si tot asa .... am cantat o melodie si pe urma iar incepuse ... ca vezi doamne aia o sa fie ultima .... Ar fi facut in continuare asa pana dimineata .... Ma rog, a cantat vicentiu melodia aia si pe urma chiar am plecat acasa .... 

O liniste era pe strada de ziceai ca e linistea dinaintea furtunii ... dar era bine .... m-ai se linisteau si urechile si capul meu de atata bass :P:)))
Am ajuns acasa direct in pat am aterizat .... eram moarta de oboseala .... iar azi m-am trezit iar la ora 2 :))) sunt o lenesa ce mai :P