luni, 30 aprilie 2012
vineri, 20 aprilie 2012
Ciudat
Nici nu stiu cum sa incep sa scriu. Parca imi pierd inspiratia pentru orice gand pe care il am ca sa il astern pe o foaie.
Nu stiu ce sa cred, daca totul este un capriciu sau chiar e bine ceea ce fac. Cunosc riscurile pe care mi le asum, dar e greu totodata sa imi imaginez continuarea. De fapt nu imi e greu, imi e frica. Dar intr-un fel asta imi doresc. Stabilitate. M-am saturat de jocuri. Dar partea serioasa ma sperie chiar daca nu vreau sa o arat.
Cu toate astea, imi place prezenta lui. Ma face sa ma simt bine, fericita. Pot spune ca imi da fluturasii in stomac pe care nu i-am mai avut de ceva vreme. Plus de asta timpul trece in zbor cand stam impreuna. Stiu, iar ma arunc in fata si e posibil sa ma innec. Dar, chiar daca suntem impreuna de o zi, ma simt de parca am fi de mai mult timp. Ca ne cunoastem de ani buni. E ciudat si nu stiu cum sa acctionez. In sensul ca eu sunt inca un "novice" pe langa el. Chiar daca din cate am vorbit cu el a spus ca nu e problema. Ba chiar a spus ca ma invata si sa gatesc. Rad, e haios, dar asta e farmecul lui. Ma face sa rad.
Ne-am propus sa o luam incetul cu incetul. Nu are rost sa ne grabim. Si asta imi place la el. O fi el mai nebun si nesuferit cateodata, dar ma amuza lucrurile astea. Tachinarea lui e ca o joaca si ma bucur ca exista si putina joaca in relatie. Prea multa seriozitate nu ar fi fost bine.
Toate la timpul lor.
Si chiar imi doresc sa fie ceva frumos, pentru ca, chiar merita.
Nu stiu ce sa cred, daca totul este un capriciu sau chiar e bine ceea ce fac. Cunosc riscurile pe care mi le asum, dar e greu totodata sa imi imaginez continuarea. De fapt nu imi e greu, imi e frica. Dar intr-un fel asta imi doresc. Stabilitate. M-am saturat de jocuri. Dar partea serioasa ma sperie chiar daca nu vreau sa o arat.
Cu toate astea, imi place prezenta lui. Ma face sa ma simt bine, fericita. Pot spune ca imi da fluturasii in stomac pe care nu i-am mai avut de ceva vreme. Plus de asta timpul trece in zbor cand stam impreuna. Stiu, iar ma arunc in fata si e posibil sa ma innec. Dar, chiar daca suntem impreuna de o zi, ma simt de parca am fi de mai mult timp. Ca ne cunoastem de ani buni. E ciudat si nu stiu cum sa acctionez. In sensul ca eu sunt inca un "novice" pe langa el. Chiar daca din cate am vorbit cu el a spus ca nu e problema. Ba chiar a spus ca ma invata si sa gatesc. Rad, e haios, dar asta e farmecul lui. Ma face sa rad.
Ne-am propus sa o luam incetul cu incetul. Nu are rost sa ne grabim. Si asta imi place la el. O fi el mai nebun si nesuferit cateodata, dar ma amuza lucrurile astea. Tachinarea lui e ca o joaca si ma bucur ca exista si putina joaca in relatie. Prea multa seriozitate nu ar fi fost bine.
Toate la timpul lor.
Si chiar imi doresc sa fie ceva frumos, pentru ca, chiar merita.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)