Boring

M-am plictisit. Sunt la munca si nu am ce sa fac...
Nici macar jocurile nu ma mai incanta. Absolut nimic. Parca am ajuns la saturatie si cu facebook-ul si cu tot.
Abia astept sa ies di buncarul asta si sa stiu ca sunt libera pana maine seara. E o oarecare alinare. Dorm mai mult sau nu, dar stau la aer cu amicii ca prieteni nu le mai pot spune sau altfel spus cunostinte. Si-au mai adus si ei aminte de mine.
In fine, nu asta era important.
In orice caz.
E o evolutie ca am ajuns sa ma descurc singura. In sensul la munca si bla bla bla.
Se intampla chestii haioase, dar si chestii de care te doare capul de cate prostime poate zace intr-un om sau cat de plini de sine sunt unii si ce zmardoi sunt ei.
Se pare ca nu puteam alege o lume mai ciudata ca asta, dar are si ea partile ei frumoase ca orice lucru de altfel. Chiar daca ma simt a fi un intrus printre ei, asta e partea a doua.
Trecand peste astea, restul e cam monoton. Nimic nou, nu ceva extrem. Ci lucruri simple care am inceput sa le adaug la activitatea mea de zi cu zi.
Se pare ca e adevarat cand se spune ca odata incepand munca devii un robot pentru ca efectiv nu stii altceva decat munca-acasa-dormit-trezit-munca si tot asa. Cam asta e ciclul de evolutie al zilei. Noroc ca mai strang din dinti, lasand oboseala la o parte si incerc sa mai petrec si eu.
Se apropie ziua mea si sunt happy [bat din palme]. Nu stiu de ce ma bucur cand mai mult ca sigur va fi un mare dezastru , dar eu sunt happy. Cu toate ca e abia 1 septembrie si parca mai e o groaza pana vine ziua mea eu tot bucuroasa sunt.
In rest toate bune si frumoase ignorand nou telenovela pe care am descoperit-o si o pot viziona life care se intituleaza "Fratele vitreg din partea lu' tata". E o super telenovela care m-a captat atat de mult incat nu ma lasa inima sa o ratez.
Cam atat cu ironia si cu plictiseala. Sincer, nici nu stiu de ce am scris postul asta. Mai mult ca sigur de plictiseala si poate incercand sa ignor durerea de cap care acum s-a intors ca mi-am adus aminte de ea.